{"id":792,"date":"2017-07-10T11:08:26","date_gmt":"2017-07-10T08:08:26","guid":{"rendered":"http:\/\/nastereamea.ro\/?p=792"},"modified":"2017-07-10T11:08:26","modified_gmt":"2017-07-10T08:08:26","slug":"maternitatea-face-femeile-mai-inteligente-sau-cum-modifica-sarcina-creierul-mamei-pe-termen-lung","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/nastereamea.ro\/maternitatea-face-femeile-mai-inteligente-sau-cum-modifica-sarcina-creierul-mamei-pe-termen-lung\/","title":{"rendered":"Maternitatea face femeile mai inteligente sau cum modific\u0103 sarcina creierul mamei pe termen lung"},"content":{"rendered":"

Reproducerea exist\u0103 de c\u00e2nd lumea. E curios, totu\u0219i, c\u0103 s-a studiat at\u00e2t de pu\u021bin despre unele mecanisme care se produc \u00een timpul sarcinii ca, de exemplu, schimb\u0103rile care se produc \u00een creierul femeilor \u00eens\u0103rcinate<\/strong>. Un studiu arat\u0103 pentru prima dat\u0103 schimb\u0103rile de durat\u0103 pe care le provoac\u0103 maternitatea \u00een structura creierului, schimb\u0103ri menite s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 capacitatea mamei de a proteja \u0219i de se rela\u021biona cu bebelu\u0219ul ei.<\/p>\n

\u201dSchimb\u0103ri cerebrale care preg\u0103tesc femeia pentru maternitate,\u00eembun\u0103t\u0103\u021besc empatia mam\u0103-fiu<\/strong>. Aceste schimb\u0103ri sunt asociate leg\u0103turii materne\u201d, explic\u0103 Susanna Carmona, co-autoare a studiului, care a \u00eenceput ca cercet\u0103tor post doctoral al Universit\u0103\u021bii Autonome din Barcelona iar acum este cercet\u0103toare a Spitalului Gregorio Maranon a Universit\u0103\u021bii Carlos III \u0219i ata\u0219at\u0103 al Centrului de Investiga\u021bii Biomedica \u00een Re\u021beaua de S\u0103n\u0103tate Mintal\u0103 (Cibersam).<\/p>\n

Maternitatea provoac\u0103 o reducere de durat\u0103 \u00een materia cenu\u0219ie care serve\u0219te la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea capacit\u0103\u021bii de a proteja bebelu\u0219ul \u0219i de a empatiza cu copilul.<\/em><\/p><\/blockquote>\n

Schimb\u0103rile fizice sunt evidente, dar pentru a \u0219ti ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een creierul femeilor \u00eens\u0103rcinate, cercet\u0103torii au comparat imaginile cu rezonan\u021b\u0103 magnetic\u0103 a 25 de gravide \u00eenainte \u0219i dup\u0103 na\u0219tere, ale perechilor b\u0103rba\u021bi pentru 19 dintre ele \u0219i ale unui grup format din 20 de femei care nu au fost niciodat\u0103 \u00eens\u0103rcinate \u0219i ale perechilor a 17 dintre ele. Rezultatele arat\u0103 o reducere \u00een anumite zone ale cortexului cerebral al femeilor<\/strong> care sunt la prima lor sarcin\u0103<\/strong>, zone pe care neurologii le asociaz\u0103 cu rela\u021biile sociale.<\/p>\n

O parte din aceste zone se activeaz\u0103 c\u00e2nd femeia observ\u0103 imaginea bebelu\u0219ului s\u0103u, conform acestui studiu, publicat de Nature Neuroscience<\/em><\/a>. \u00cen mod popular se spune c\u0103 femeile experimenteaz\u0103 un fel de \u00eendr\u0103gostire<\/em> de copil, dar este mai mult dec\u00e2t asta, este vorba despre necesitate evolutiv\u0103<\/strong>, dup\u0103 cum spune Carmona. \u201d In mod normal, \u00een instinctul de supravie\u021buire individul se\u00a0 antepune speciei, dar c\u00e2nd ai un copil, el devine primul, \u00eenainte de propria ta persoan\u0103. Pentru evolu\u021bia uman\u0103 este foarte important nu numai s\u0103 fugi de pericol,- instinctul de supravie\u021buire-, dar \u0219i s\u0103 te asiguri c\u0103 urma\u0219ul t\u0103u va fi capabil s\u0103-\u021bi transmit\u0103 genele mai departe\u201d, argumenteaz\u0103 cercet\u0103toarea.<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd o femeie este \u00eens\u0103rcinat\u0103, totul se concentreaz\u0103 asupra copilului. \u201dUneori se spune c\u0103 femeia are un fel de deficit cognitiv \u0219i a\u0219a este \u00een absolut, \u00ee\u0219i aminte\u0219te cel mai mic detaliu despre copilul s\u0103u, cum ar fi milimetrii pe care \u00eei m\u0103soar\u0103, dar nu \u0219i ceea ce i-a povestit o prieten\u0103, de exemplu, \u0219i asta pentru c\u0103 este absolut necesar evolutiv\u201d. a declarat cercet\u0103toarea \u00eentr-un articol publicat de elpai.es<\/p>\n

Studiul a \u021binut cont at\u00e2t de femei care au urmat tratamente de fertilitate, c\u00e2t \u0219i de gravide care au r\u0103mas \u00eens\u0103rcinate \u00een mod natural, iar schimb\u0103rile observate erau practic identice \u00een ambele grupuri.<\/p>\n

 <\/p>\n

Selec\u021bie neuronal\u0103<\/strong><\/p>\n

Reducerea care se produce \u00een materia cenu\u0219ie nu \u00eenseamn\u0103 o pierdere a func\u021biilor sau a memoriei<\/strong>. \u00cen realitate este mai mult o selec\u021bie a celor mai bune conexiuni neuronale, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een adolescen\u021b\u0103. \u201d\u00cen timpul adolescen\u021bei are loc un boom hormonal<\/em>, datorit\u0103 c\u0103ruia se modific\u0103 creierul \u0219i corpul. Trecerea de la copil la adult se face cu mai pu\u021bin\u0103 materie cenu\u0219ie, are loc o t\u0103iere sinaptic\u0103, adic\u0103, dac\u0103 exist\u0103 diferite conexiuni prin care pot trece neuronii, se \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc unele \u0219i se elimin\u0103 altele care ar putea distrage comunicarea neuronal\u0103<\/strong>, se favorizeaz\u0103 un proces mental mai matur \u0219i eficient. Procesul care li se \u00eent\u0103mpl\u0103 gravidelor este similar\u201d, explic\u0103 Carmona.<\/p>\n

Aceast\u0103 restructurare cerebral\u0103, cu scopuri de adaptabilitate, care serve\u0219te pentru a m\u0103ri sensibilitatea mamei pentru a detecta, de exemplu, fe\u021bele amenin\u021b\u0103toare sau pentru a recunoa\u0219te mai u\u0219or stadiul emo\u021bional al bebelu\u0219ului s\u0103u, se men\u021bine mult timp, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la doi ani dup\u0103 na\u0219tere.<\/strong> Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 apoi, dac\u0103 se men\u021bine sau se \u00eentoarce \u00een vreun fel la stadiul anterior sarcinii, este devreme de spus. Carmona semnaleaz\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 se caut\u0103 finan\u021bare pentru a continua cercetarea. \u201dEste o munc\u0103 de lung\u0103 durat\u0103, avem cinci ani cu aceast\u0103 investiga\u021bie \u0219i trebuie s\u0103 continu\u0103m studiul asupra participantelor pentru a vedea dac\u0103 se men\u021bin aceste schimb\u0103ri sau dac\u0103 nu, este prima dat\u0103 c\u00e2nd se investigheaz\u0103 a\u0219a ceva\u201d.<\/p>\n

Sunt multe \u00eentreb\u0103ri care decurg din aceste rezultate. Ce hormoni intervin \u00een acest proces?\u00a0 Se produce de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd femeia r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103rcinat\u0103 sau doar prima dat\u0103, iar modific\u0103rile r\u0103m\u00e2n \u00een creier pentru viitoarele sarcini<\/strong>? \u0218i o alt\u0103 chestiune interesant\u0103 este s\u0103 \u0219tim ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een creierul femeilor care sufer\u0103 de vreo boal\u0103 patologic\u0103 postpartum, cum ar fi depresia postpartum. \u201dEste o tem\u0103 delicat\u0103, nu \u0219tim dac\u0103 are vreo leg\u0103tur\u0103 sau nu, \u0219i nici nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 bebelu\u0219ul nu este iubit. Avem nevoie s\u0103 studiem noi probe pentru a r\u0103spunde la aceast\u0103 \u00eentrebare\u201d, spune Carmona.<\/p>\n

La aceast\u0103 lucrare au mai participat deasemeni Institutul de Investiga\u021bii Medicale Hospital del Mar\u00a0 (IMIM), Institutul de Infertilitate Valencian (IVI), Spitalul Clinic \u0219i Universitatea din Leiden.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reproducerea exist\u0103 de c\u00e2nd lumea. E curios, totu\u0219i, c\u0103 s-a studiat at\u00e2t de pu\u021bin despre unele mecanisme care se produc \u00een timpul sarcinii ca, de exemplu, schimb\u0103rile care se produc \u00een creierul femeilor \u00eens\u0103rcinate. Un studiu arat\u0103 pentru prima dat\u0103 schimb\u0103rile de durat\u0103 pe care le provoac\u0103 maternitatea \u00een structura creierului, schimb\u0103ri menite s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":793,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"footnotes":"","_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[1593],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/mama-si-copil.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p47YsR-cM","amp_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/792"}],"collection":[{"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=792"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/792\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/793"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=792"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=792"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=792"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}