{"id":227,"date":"2015-01-31T16:03:03","date_gmt":"2015-01-31T14:03:03","guid":{"rendered":"http:\/\/nastereamea.ro\/?p=227"},"modified":"2015-02-02T02:14:08","modified_gmt":"2015-02-02T00:14:08","slug":"a-doua-nastere-col-deschis-risc-de-avort-spontan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/nastereamea.ro\/a-doua-nastere-col-deschis-risc-de-avort-spontan\/","title":{"rendered":"A doua nastere, col deschis, risc de avort spontan"},"content":{"rendered":"

Se \u00eempline\u0219te un an de la a doua nastere si tot de un an am\u00e2n s\u0103 scriu povestea din lipsa de timp. Povestea nasterii nu poate fi scris\u0103 asa in graba, trebuie sa retr\u0103ie\u0219ti amintiri, senza\u021bii. P\u0103i sa va spun…<\/p>\n

O familie frumoasa, cu un baiat de 10 ani, nascut sanatos si la termen, desi doctorii nu imi d\u0103deau sanse deoarece aveam toxoplasmoza (este povestea pe site<\/a>), asteptam cu nerabdare sa ma simt \u00eemplinita ca mama, sa raman insarcinata, sa fac o fetita, exact ca in visele mele din copil\u0103rie. Dupa 9 ani de a\u0219tept\u0103ri s-a intamplat minunea, eram insarcinata. Am sunat pe toata lumea si plina de entuziasm am anun\u021bat ca vine Viviana. Am fost la doctor, in saptamana 5 de sarcina. De la primul consult mi-a spus ca sunt cam in varsta (31 de ani) si ca am colul deschis si ca va trebui sa fac cezariana. Am plecat ab\u0103tut\u0103 de la doctor, ma simteam incapabila, b\u0103tr\u00e2na si ma bucur\u0103m ca exista minunea asta de doctor care sa ma ajute sa imi aduc pe lume fetita. La urm\u0103toarele vizite situa\u021bia s-a agravat, mi-a dat tratament si mi-a recomandat sa st\u00e2ngi mult in pat si la vizita de 16 saptamani mi-a spus ca cel mai bine imi face cerclaj si tot in pat sa stau. Mi-a facut programare pentru a doua zi. Am stat si m-am g\u00e2ndit \u00eendelung si ceva nu \u00een\u021belegeam. Trebuie sa stau in pat si cu cerclaj si fara, dar la cerclaj e risc mare sa pierd fetita, asa ca am mers pe mana Mamei Naturi, a instinctului si nu am facut cerclaj, ba mai mult, la insistentele sotului am mers sa cerem si p\u0103rerea unui alt medic.<\/p>\n

Dupa alte 2 saptamani de stat 24 de ore pe zi la pat, m\u00e2ncat in pat, cu moralul la p\u0103m\u00e2nt, dar fericita ca pot sa am o fetita, am ajuns la un alt doctor ca mi-a spus ca intr-adevar este deschis colul, dar nu e nimic grav, nu cade copilul de acolo, nu trebuia sa iau medicamente si nici sa stau la pat deoarece sarcina nu este o boala. Am plecat de acolo dans\u00e2nd de fericire. Nu am mai stat la pat, mi-am revenit si psihic si vroiam sa nasc la maternitatea din Medgidia, unde stiam ca se naste natural si ca este \u00eencurajat\u0103 alaptarea.<\/p>\n

La 40 de saptamani de sarcina, 10 ani si 8 zile distanta de la prima nastere, am pierdut dopul gelatinos la ora 18:00. Am sunat medicul si a zis sa il luam de acasa la 19:00, dar am mai negociat o ora ca sa termin de gatit ;), iar la ora 20:00 eram la dansul. L-am luat si ne-am \u00eendreptat \u00eempreuna catre Medgidia. Nu aveam contrac\u021bii si imi era teama ca o sa stau prin spital a\u0219tept\u00e2nd sa nasc, pentru ca acolo nu se practica Declan\u0219area nasterii artificiale. La 21:00 eram la spital, imi f\u0103ceau fisa de internare. Mi-au pus si o branula, desi am spus ca nu vreau medicamente, era o procedura standard.<\/p>\n

La 22:00 moasa mi-a facut un control, si mi-a spus ca nu am fa\u021b\u0103 de nascut. Am intrebat ce inseamna si ea a zis ca sunt z\u00e2mbitoare si nu am dureri, sigur mai dureaz\u0103 o zi pana la primele contrac\u021bii. Eu i-am zis ca am venit sa nasc repede, in maxim 20 de minute vreau sa nasc . Bine\u00een\u021beles ca a r\u00e2s de mine, cum fara medicamente, fara dureri si repede. Unde s-a mai pomenit. M-a dus in sala de nasteri, unde era si sala de travaliu, aduceau instrumentar si cele necesare cand se apropia nasterea si m-au lasat acolo. La 22:30 a revenit moasa cu o seringa mica. A zis ca este occitocina, se pune 1 ml subcutanat si daca sunt „de nascut” o sa inceapa contractiile, daca nu ma trimite la salon sa dorm ca ea crede ca nasc a doua zi in cel mai fericit caz. Mi-a facut injec\u021bia sud piele, pe antebra\u021b si a plecat. Nici bine nu a \u00eenchis u\u0219a si am simtit cum se rupe apa. Am mers pana la u\u0219a si am strigat-o si ea s-a intors foarte mirata, m-a verificat si aveam dilatatie 4. Mi-a zis sa stau lini\u0219tita, sa incerc sa adorm ca in curand o sa inceapa contractiile si dimineata nasc, dar o sa ma mai verifice. Au inceput contractiile, la 2 minute, apoi la 30 de secunde. Erau puternice, dar acum, spre deosebire de prima nastere, stiam cum sa le gestionez (m-a invatat Jeanina Vlad) si treceam usor peste ele, ba chiar le asteptam cu drag, \u0219tiind ca, cu fiecare contrac\u021bie sunt mai aproape sa imi vad fetita. La 23:00 a revenit moasa, aveam dilatatie 8 si ma \u00eentreba daca am contractii. Am zis ca am, dar stiu sa le gestionez. Mi-a adus o minge sa mai atenueze si durere, dar nu a fost pe placul meu, in schimb g\u0103leata m-a ajutat mult. Simteam deja nevoia sa imping. Am rugat-o sa ma mai verifice. Ea tot era ne\u00eencrez\u0103toare ca voi naste asa repede, dar totu\u0219i m-a verificat si imi zice : „dilatatie 10, tu chiar vorbeai serios ca nasti in 20 de minute !”. Imi zice sa ma dau jos, eu o rog sa nu ma dea jos ca imi vine sa nasc. Ea insista sa ma dau jos, ca nu se naste asa ca in filme. Ma dau jos, fie, ma monitorizeaz\u0103 putin pe contractii. Ma \u00eentreaba de baiatul de acasa, Vicentiu, ii povestesc cu greu printre contractii si nevoia de a \u00eempinge ca abia astept sa imi vad fetita, ca i-am luat hainute frumoase pana la varsta de 2 ani, cercei si scaun auto ro\u0219u.<\/p>\n

La 23:15 imi zice sa mai urc odata pe scaunul de nastere, si cheama in graba toate asistentele si pe doctor. Toata lumea era ca un furnicar pe langa mine, aduc\u00e2nd instrumentar si tot ce era nevoie pentru nastere, in timp ce eu \u00eempingeam fara sa imi zica nimeni, pentru ca asa simteam. Moasa imi spune sa nu mai imping ca ei nu sunt inca preg\u0103ti\u021bi si sa nu cada copilul pe jos. Incerc sa ma conformez, desi simt ca trebuie sa imping. Moasa se uita la vechea epiziotomie si i se adreseaz\u0103 doctorului „ia uite aici, s\u00e2rm\u0103!” , eu speriata incerc sa ma ridic si intreb ce s\u00e2rm\u0103, unde s\u00e2rm\u0103? ca mai apoi sa imi dau eu seama ca este un termen folosit de ei pentru cusatura proasta. M-a sf\u0103tuit sa imi faca epoziotomie peste cea veche ca sa imi repare ce aveam gre\u0219it de 10 ani si am fost de acord, si bine am facut ca aveam unele probleme care nu stiam ca se datoreaz\u0103 epiziotomiei vechi.<\/p>\n

La 23:20, pe 1 Februarie 2014 s-a nascut prin\u021besul meu. Fetita multa a\u0219teptata era un baiat superb. La un moment dat am crezut ca am lesinat si retr\u0103iesc prima nastere. M-am \u00eendr\u0103gostit iremediabil de el si era baiatul cu haine ro\u0219ii. Aveam 3 ecografii la 3 medici diferi\u021bi care spuneau ca e fata si totu\u0219i am nascut baiat. Ma consolez cu faptul ca am avut si eu fetita 40 de saptamani. Am insistat la sot ca sa imi aduca bebe imediat la alaptat si la 30 de minute de la nastere, eram cu bebe in brate, alaptandu-l si mul\u021bumindu-i ca m-a ales sa ii fiu mama. In spital am ajutat alte 3 mamici sa alapteze si sa nu dea lapte praf bebelu\u0219ilor si \u0219ederea noastra acolo a fost un moment prielnic sa ne cunoa\u0219tem in liniste si sa ne iubim.<\/p>\n

Casian face in cateva zile un an si acum doarme la s\u00e2nul meu in timp ce scriu. Ma simt fericita si \u00eemplinita ca mama si femeie. Poate peste 10 ani vine si Viviana mea. Va anunt !<\/p>\n

Multumesc Jeanina Vlad pentru r\u0103bdarea cu care m-ai sf\u0103tuit cand am avut nevoie si pentru cadoul minunat care ne apropie zi de zi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se \u00eempline\u0219te un an de la a doua nastere si tot de un an am\u00e2n s\u0103 scriu povestea din lipsa de timp. Povestea nasterii nu poate fi scris\u0103 asa in graba, trebuie sa retr\u0103ie\u0219ti amintiri, senza\u021bii. P\u0103i sa va spun… O familie frumoasa, cu un baiat de 10 ani, nascut sanatos si la termen, desi […]<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":228,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"footnotes":"","_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[1],"tags":[126,127,128,15,57],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/luiza-spiridon.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p47YsR-3F","amp_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/227"}],"collection":[{"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=227"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/227\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/228"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=227"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=227"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/nastereamea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=227"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}